Rusii au ramas faimosi cu Potemkin si satele de mucava. Tot ei, cu telegrama adresata de comunistii cehi Sovietului Suprem sa invadeze Cehoslovacia în 1968… Pe urma, le-am avut si noi pe-ale noastre: Revolutia la Televizor, Mineriadele… Siria, sau mai exact guvernul condus de Assad, se grabeste acum sa intre în istoria notabila a marilor cacealmale, mascarade sau numiti-le cum doriti…
Atentatele din Damasc au marcat, din punctul acesta de vedere, un veritabil „salt calitativ“ în ceea ce priveste strategia guvernamentala. Ar fi vorba, cum sustine în mod oficial regimul lui Assad, de actiuni Al Qaeda, menite sa „irakizeze“ Siria si sa o expuna interventiei straine, dar nu de o insurectie populara, antiguvernamentala si cu suportul larg, national. Dupa cum suspecteaza opozitia, e o tentativa a lui Assad de a lasa Siria sa fiarba în suc propriu, adica sa-si puna jos dusmanii – un întreg popor! – fara a avea de dat socoteala nimanui de crimele comise. O strategie pusa în aplicare în mod direct de fortele de securitate a statului. Aceasta e mai mult decât o speculatie : atacul, de altfel mai degraba simbolic decât cu adevarat dramatic, asupra sediului serviciului de siguranta s-a petrecut – simpla coincidenta, oare? – chiar în ziua când începea misiunea Ligii Arabe menite sa gaseasca o solutie conflictului intern sirian, sa medieze între regim si opozitie o solutie a crizei care dureaza de luni de zile. Un pas pe care Assad l-a facut în pofida convingerilor personale, mai mult ca sa cîstige timp si, de asemenea, pentru a evita o ulterioara izolare a tarii dupa ce Siria a fost suspendata si s-au adoptat sanctiuni împotriva ei de catre Liga Araba. Bashar al-Assad stie însa foarte bine ca succesul oricarei misiuni de mediere nu ar face decât sa îi grabeasca propria cadere…Cititi intreg articolul @http://revistacultura.ro/nou/2012/01/siria-cacealmaua-prezidentiala/
Revista cultura , sambata 21 ianuarie, 2012.
