Feed on
Posts
Comments
Revizuind capitolul romanului japonez pentru editia a doua a Civilizatiei romanului am descoperit ca autorul japonez de acum o mie de ani folosea in scrisul sau in mod programatic elementele practicilor shamanice. M-am gandit atunci ca o explicatie a posteritatii acestor romane poate sta si aici, in modelul subliminal al folosirii tehnicilor incantatorii ce tes un fel de vraja care il leaga puternic, pina la fascinatie, pe cititor de text. Ca poet si romancier, m-am intrebat care sunt aceste tehnici translate la lumea noastra. Misterul este ca aproape ori de cite ori imi pun o intrebare, raspunsul vine si el intr-o forma sau alta. De aceasta data sub forma unei carti scrise de Sanda Glopentia, Limba descantecelor romanesti (Editura Academiei Romane, 2007).
 
 Sanda analizeaza terminologia descantatului, competenta lingvistica a descantatoarelor exprimata spectaculos intr-o ierarhie a terminologiilor. In spatele unor cuvinte ea descopera rituri de trecere. Procesul de mitizare a unor cuvinte, polarizarea semantica a unor nume configureaza o fizionomie aparte a modului in care functioneaza limba. Autoarea patrunde in sfera magica a actiunii verbale din descantece.  Este fascinant ce se petrece de aici inainte: mutatii in sensurile cuvintelor, mutatii in structura si desfasurarea actelor ilocutionare si locutionare din limbajul obisnuit, sinteza semiotica a unor acte de instituire specifice, discursurile saturate (enunturile in care subiectul si predicatul, sau/si predicatul si complementul, sau/si un substantiv si determinantul reiau acelasi radical), nume de acte sau procese inversate magic etc.1
 
Constructii ale limbii analizate altadata prin vizorul retoricii  releva, in aceasta noua analiza, o viziune pragmatica a actiunii pentru ca descantatul, actul shamanic, sa devine revelatorul unui extraordinar discurs al puterii. In fond ce este actul scrisului, daca nu o asemenea forma a unui discurs al puterii, o porunca magica sau estetica?
 
 Desi o carte de lingvistica,  am citit aceasta carte ca pe un manual de stilistica si estetica literara.  Recomand cartea Sandei in special poetilor dar si prozatorilor. De amintit ca de curind Mircea Sandulescu  in romanul Un loc bun sa te sinucizi a folosit tehnici incantatorii populare cu efecte interesante.
 Mirela Roznoveanu
1 Actul  de limbaj reprezinta utilizarea limbii in situatii concrete de comunicare; orice act de limbaj este alcatuit din trei ipostaze: locutionar, ilocutionar, perlocutionar. Actul locutionar este cel prin care se realizeaza transmiterea unor anumite semnificatii lexicale si gramaticale prin rostirea unui enunt. Actul ilocutionar consta in exprimarea unei anumite intentii comunicative. Actul perlocutionar contine intentia de realizare a unui efect asupra interlocutorului, cum ar fi verbe ca a convinge, a flata, a consola, a linisti etc.

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X